Despre Filtrare si Purificare

La inceput, trebuie sa stabilim diferentele dintre cei doi termeni.

Filtrare: metoda fizica sau mecanica de separare a solidelor sau a suspensiilor solide dintr-un fluid.

Purificare: ansamblu de metode fizice sau chimice avand ca rezultat obtinerea substanei pure din diferite amestecuri. In particular, purificare apei consta in indepartarea compusilor chimici dizolvati, a suspensiilor solide si a gazelor din apa. Aceasta poate include metode fizice ( filtrare, sedimentare, distilare ) biologice, chimice ( clorinare, floculatie ) si radiologice ( radiatii ultraviolete )

Din cele de mai sus tragem concluzia ca diferentele consta in rezultatul obtinut cu cele doua metode de tratare ale apei. Purificarea este stadiul cel mai avansat, avand in vedere ca filtrarea este unul din procedeele fizice care este utilizat in purificare.

Odata cu dezvoltarea industriala a aparut poluarea. Datorita acesteia au aparut contaminantii in apa.

Oare sunt eficiente vechile metode de filtrare ale apei sa produca apa potabila de calitate, ori avem nevoie de metode mai sofisticate de purificare pentru a reda potabilitatea apei?

Probabil ca ultima solutie este cea mai eficienta. Dar sa prezentam intai metodele traditionale de filtrare ale apei. Acestea sunt diverse, singulare sau combinate dar majoritatea includ fierberea si aditionarea de substante chimice.

Desi au o eficienta dovedita, se poate observa ca in apa raman totusi o multime de poluanti.

1. FIERBEREA

Din cele mai vechi timpuri aceasta a fost metoda considerata cea mai eficienta pentru a distruge microorganismele din apa. Dovedit, prin fierbere sunt distrusi aproape toti biocontaminantii ( cele mei multe bacterii si protozoare sunt distruse de la primul clocot dar este nevoie de cel putin trei minute pentru a le distruge pe toate )

Dezavantajele acestei metode:

· Necesita consum mare de energie;

· Apa nu poate fi consumata imediat;

· Apa mai contine inca particule deci este necesara o a doua filtrare sau un alt tip de tratament;

· Fierberea nu elimina substantele chimice ( inclusiv clorul ), gustul si

mirosul neplacut si poate da apei un gust de statut;

2. DISTILAREA

Este o metoda care are la baza fierberea si apoi condensarea aburilor avand ca rezultat obtinerea apei distilate de inalta puritate. Prin aceasta metoda se inlatura din apa toti poluantii insa apa distilata este H2O pur care nu este propice consumului decat ocazional, in caz de nevoie.

3. TRATAREA CHIMICA

Doua substante chimice stau la baza tratarii apei: Iodul si Clorul. Ambele sunt la indemana si usor de utilizat.

· Iodul este eficient in distrugerea virusurilor, bacteriilor si protozoarelor si poate absorbi si unele resturi organice, in functie de dozaj. Este o metoda de folosit numai ocazional si in lipsa alteia, deoarece apa are un gust si miros neplacute si substanta este toxica pentru organism.

· Clorul este folosit si astazi pe scara larga in intreaga lume pentru tratarea apei. Procesul de clorinare are ca rezultat acumulerea de precipitatii la baza vasului. Acestea trebuie indepartate. De asemenea trebuieste realizat un dozaj precis deoarece in cantitati mai mari substanta este puternic toxica, otravitoare. Apa tratata cu clor, acasa, nu este indicat sa fie stocata.

Dezavantajele acestei metode

· Dezavantajele au fost deja enumerate, principalul fiind acela ca ne obliga sa ingeram substante chimice in exces.



Odata cu progresul tehnologic, poluarea a crescut dar s-au dezvoltat si metode noi, moderne pentru tratarea si indepartarea poluantilor din apa.

TREI MOTIVE PENTRU CARE AVETI NEVOIE DE UN FILTRU PENTRU APA POTABILA

V-ati hotarat sa va interesati despre necesitatea de a avea acasa, montat,  un filtru pentru apa ?!

Bine ati venit !

Care sunt motivele pentru care un astfel de filtru ar fi necesar:

PRIMUL MOTIV :

Staţiile de tratare ale apei pot adăuga legal până la 50 de substanţe diferite în apa de la robinet pentru a o “potabiliza”. Printre substanţe se numără varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul, hidroxidul de calciu, soda caustică, dioxidul de carbon, carbonatul de sodiu, sulfatul feros şi sulfatul feric, cărbunele activat praf sau granule, silicoflorura de sodiu, polielectroliţi, amoniacul, fosfaţii, sulfatul de cupru, permanganatul de potasiu, hipocloriţii, clorura de sodiu, argilele. Dezinfecţia apei poate avea efecte nedorite prin persistenţa în apa potabilă a unor substanţe folosite la tratarea ei sau subproduşi ai acestora, cum sunt clorfenolii,haloacetonitrilii sau trihalometanii (în cazul clorinării) respectiv aldehidele, fenolii şi acizii carboxilici (în cazul ozonării).

AL DOILEA MOTIV :

Reteaua publica va ofera acest tip de apa iar analizele efectuate periodic indica o apa "in limitele potabilitatii". Din pacate analizele respective se fac la punctul de distributie, nu la cel de consum.

Pana sa ajunga la robinetul din casa dumneavoastra, apa strabate o retea de distributie de cele mai multe ori imbatranita si prost intretinuta. Reteaua nu va putea fi realizata etans din pricina tehnologiilor existente. 

Astfel, in cazul in care apa este oprita si reteaua golita, diferenta de presiune va crea efectul de suctiune, ceea ce va introduce in toata coloana toate fluidele poluate aflate in canivourile in care reteaua este pozata. 

Puteti constata acest fapt la pornirea robinetului dupa o astfel de oprire. Prima apa care curge este tulbure, ruginie la culoare, plina de granule de substante nedizolvate ( rugina, nisip, mal ) precum si de diferite tipuri de bacterii.

AL TREILEA MOTIV :

Apa imbuteliata ( plata sau minerala ) este prezentata ca o solutie alternativa. De cele mai multe ori este imbuteliata in plastic; plasticul contine ftalati care ajung in apa, imediat cum variaza temperatura. Aceeasi apa imbuteliata contine nitriti si nitrati, e drept ca in limita legala admisa (50 miligrame/litru, dar care limita e contestata de medici si mult prea mare pentru copii si bebelusi). Si E-urile sunt admise de lege, dar stim cu totii cat de bine e sa le consumam. Firmele care produc si distribuie astfel de apa au fost surprinse de multe ori vanzand apa provenita din surse obisnuite, fara nici un fel de tratare, oferind efectiv apa de la robinet in peturi de plastic. Pe de alta parte, putini isi permit sa foloseasca apa imbuteliata si pentru spalatul vaselor sau pentru dus.